Asociaţia „Centrul de Educaţie pentru Sănătate (CESAN)” este o organizaţie non-profit, înfiinţată prin hotărârea judecătorească din 07.06.2001 la Judecătoria Sectorului 1, Bucureşti şi înscrisă în „Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor” în data de 03.07.2001.
MISIUNEA ORGANIZAŢIEI, identificată cu „scopul principal” al Asociaţiei „CESAN”, constă în „promovarea sănătăţii spirituale, mentale, morale şi fizice a fiinţei umane, integrată armonios în viaţa socială” (Articolul 6 din Statut).
Pentru atingerea scopului principal, Asociaţia „CESAN” îşi propune îndeplinirea mai multor OBIECTIVE, grupate în trei mari categorii (permanente, pe termen lung şi pe termen scurt):
- OBIECTIVUL PERMANENT PRINCIPAL se referă la cercetarea fundamentală şi experimentală a unor variate domenii din dimensiunea fizică şi metafizică, pentru dezvoltarea ştiinţei şi conştiinţei OM-ului.
- OBIECTIVELE PE TERMEN SCURT ŞI LUNG, sistematizate în contextul larg al Alimentaţiei, sunt legate de concretizarea unui sistem integrat de agricultură biologică şi alimentaţie publică naturală (magazine, baruri, restaurante, pizzerii, cofetării etc.).
- OBIECTIVELE SPECIFICE au o paletă foarte largă de abordări şi preocupări, de la Centre de sănătate prin Alimentaţie şi Medicină Naturală, Centre educaţionale de gastronomie, medicină, terapii alternative, până la Centre de management în turism şi agroturism, colaborări interorganizaţionale sau programe de educaţie sanitară continuă a populaţiei etc.
Conştienţi de vastitatea şi complexitatea obiectivelor asumate prin statut, ne-am propus focalizarea atenţiei şi a resurselor deja disponibile pe obiectivul considerat de noi a fi prioritar pentru redobândirea stării de sănătate reală a populaţiei: Alimentaţia NATURALĂ.
Bazându-ne pe propria experienţă, de peste cincisprezece ani (din 1992) de studii, cercetări şi experimentări pe propriul nostru organism, putem concluziona, în prezent, cu deplină încredere: PRIMUL PAS pe calea redobândirii sănătăţii holistice a oamenilor, a întregii societăţi umane, constă în REGLAREA DIMENSIUNII ALIMENTARE.
Ca interfaţă de declanşare şi manifestare a numeroase boli – nu numai digestive – ALIMENTAŢIA este domeniul cel mai ACCESIBIL şi STABIL pentru a începe REGLEMENTAREA CAUZALĂ a oricăror probleme (disfuncţii, dezechilibre) cu care se confruntă aproape fiecare persoană, şi pe care medicina clasică le denumeşte, generic, „boli”.
în acest fel, alimentele naturale devin medicamentele (naturale) cele mai eficiente:
- în PREVENŢIE, asigurând cea mai bună protecţie a organismului faţă de orice agresiune externă ;
- în TERAPEUTICĂ, declanşând procesul de NATURALIZARE al organismului, prin eliberarea şi manifestarea, din adâncurile Fiinţei, a „Forţei vindecătoare a Naturii” – conform anticei înţelepciuni hipocratice.
Hipocrate, ca „PĂRINTE AL MEDICINEI MODERNE”, a insistat pentru respectarea înţeleptului îndemn:
„ALIMENTELE să vă fie MEDICAMENT şi medicament să vă fie alimentele”.
De fapt, acest îndemn, alături de multe altele, ale altor mari înţelepţi ai umanităţii (vezi Istoria Alimentaţiei Naturale), exprimă următorul MESAJ – ESENŢĂ :
„HRĂNEŞTE-TE CU ALIMENTE NATURALE, organice (Hrană VIE) şi VEI AVEA PARTE DE VIAŢĂ. Dacă, însă, vei folosi hrană denaturată („moartă”), înţelege că vei suporta doar consecinţele propriei tale atitudini – prin boală, degenerare, suferinţă, moarte„.
Alimentaţia Naturală precizează, cu sinceritate, că PREPARATELE DENATURATE sunt alcătuite – într-un limbaj direct, fără menajamente – din:
- „cadavre animale” – carnea oricărui animal, dar şi produsele animale tratate termic sau chimic şi
- „cadavre vegetale” – vegetale tratate termic sau chimic.
Aceste „alimente” sunt practic lipsite de enzime şi vitamine – suportul fizic al vieţii – datorită tratamentelor (degenerative) termice şi chimice.
Datorită degradărilor succesive, preparatele culinare tradiţionale încetează, practic, de a mai fi alimente în sensul real al cuvântului („HRANĂ-PRANĂ”).
Fie că sunt produse în bucătăria tradiţională familială, fie în laboratoare alimentare industriale, acestea devin toxice, generatoare de boală, fiind, în general, lipsite de viaţă – REZIDUURI care, în realitate, mai mult consumă energie din trupul în care sunt introduse…
Acest aspect este evidenţiat cel mai clar prin observarea câmpului de energie şi lumină din jurul alimentelor degradate în acest fel.
„Aura” bio-energetică – existentă în jurul oricărei fiinţe vii, deci şi la animale şi plante – este nu doar perturbată, dar practic neutralizată în cazul seminţelor, legumelor, fructelor, produselor animale etc., denaturate termic sau chimic.
în locul energiei luminoase, ELECTRONOGRAFIILE şi FOTOGRAFIILE KIRLIAN evidenţiază culori închise, murdare şi structuri energetice obscure, mate.
Iată adevărul cel mai simplu, strălucit confirmat, chiar şi ştiinţific:
„Hrănindu-te cu preparate denaturate, cu o aură întunecată, vei manifesta ne-lumina (alimentând ne-lumina din propria ta aură). De aceea, HRĂNEŞTE-TE cu LUMINA din alimentele vii, organice, naturale, şi VEI RADIA LUMINA şi SĂNĂTATEA !„
Totuşi, trebuie precizat că, ceea ce „salvează” şi „învie” parţial preparatele bucătăriei tradiţionale „de acasă”, şi mai ales pe nerăbdătorii consumatori din familie, este tocmai IUBIREA investită în acele preparate de către surorile, soţiile, mamele sau bunicile – fiinţele dragi ce-şi imprimă energia dăruirii pe „disketele” alimentare…
În concluzie, Alimentaţia Naturală:
- asigură întregul necesar de substanţe nutritive şi vitale, de care organismul are nevoie, eliberându-ne de aporturi artificiale precum medicamente alopate, vitamine sintetice etc.,
- elimină toxicitatea produsă prin ingerarea de preparate tradiţionale şi
- cel mai important: declanşează regenerarea şi redescoperirea stării de sănătate optimă a organismului, la niveluri chiar superioare stării iniţiale.
Aceste efecte şi multe altele (ale dimensiunii psiho-mentale, emoţionale, spirituale etc.) sunt cu adevărat posibile, fiind certificate prin experienţa noastră şi a multor altor prieteni.
De aceea, noi putem să spunem cu încredere şi sinceritate, susţinuţi de Practica Vie a Experienţei, că:
„ÎNTR-ADEVĂR, SE POATE!”